În a doua zi după instituirea celei de a șaptea legislaturi a parlamentului italian, Laura Boldrini, jurnalist și fost purtător de cuvânt al Înalt Comisariatului Națiunilor Unite pentru Refugiați, a fost aleasă în funcția de președinte al Camerei Deputaților, camera inferioară a parlamentului italian.

Ea a avut anterior o lungă carieră (de peste douăzeci de ani) în cadrul organizațiilor internaționale, în special în cadrul agențiilor ONU – începând cu Programul Alimentar Mondial (PAM) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), înainte de a ajunge la Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în 1998 – și este binecunoscută în întreaga lume ca un expert pe problemele legate de drepturile omului.

Un susținător convins al drepturile migranților și a libertății de informare, noua președintă Boldrini este, de asemenea, una dintre primii semnatari ai Inițiativei noastre europene pentru pluralismul mass- mediei. Astfel, ea ni se alătură în susținerea cererii noastre adresată instituțiilor europene pentru introducerea unor norme comune privind proprietatea și transparența în mass-media într-un mod care să prevină orice conflict de interese în cazul oricărui demnitar dintr-o funcție publică.

 

Fiind printre primele reacții la alegerea ei, am obținut unele comentarii de la:

Roberto Natale, membru al Comitetului italian pentru Inițiativa Europeană pentru pluralismul mass- mediei:

Pentru jurnalismul italian, această alegere are o însemnătate specială, deoarece solicitările Laurei Boldrini au inspirat industria noastră din ultimii ani, în ceea ce privește problemele migranților și a refugiaților. “Carta de la Roma” – un cod etic și deontologic privind o informare precisă referitoare la situația migranților- adoptată în iunie 2008 de către FNSI (Federația Națională a Presei italiene), Consiglio Nazionale dell’Ordine dei Giornalisti (Consiliul Național al Ordinului Jurnaliștilor), precum și de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), a fost concepută la sfârșitul anului 2006, după masacrul de la Erba și în urma furiei impresionante stârnită de faptul că toate mass-media au reacționat instantaneu împotriva lui Azouz Marzouk în cazul unei crime înspăimântătoare.

Reflectând preocupările unei mari părți a societății italiene (și a câtorva jurnaliști), Laura Boldrini a adresat o scrisoare deschisă directorilor ziarelor și reprezentanților jurnalismului italian. Sindicatul pe care l-am reprezentat atunci și Ordinul Jurnaliștilor au dat curs acestei scrisori, iar întâlnirile care au urmat au dat naștere unui text, care este astăzi una dintre principalele instrumente de etică pentru jurnaliști, în scopul de a furniza informații exhaustive și imparțiale.

Laura Boldrini este una dintre vocile pure din societate italiană care, în ultimii ani a continuat să proclame importanța drepturilor omului chiar și atunci când acest lucru părea a fi nepopular. Ea a contribuit la păstrarea imaginii Italiei ca o țară civilizată și primitoare. Iar astăzi, ea dă o nouă credibilitate instituțiilor, în calitatea de președinte al Camerei Deputaților din nou-alesul Parlament italian.”

 

Flore Murard-Yovanovitch, jurnalist francez specializat pe probleme de imigrație care susține, de asemenea, Inițiativa Europeană pentru pluralismul mass- mediei la nivel european:

Discursul inaugural al noului președinte al Camerei Deputaților a fost un discurs frumos, pur și simplu, uman. Laura Boldrini, refuzând să se ascundă în spatele retoricii crizei actuale și a conceptelor vagi și abstracte, s-a adresat rând pe rând tuturor oamenilor: femei victime ale violenței, victime ale cutremurului, refugiați, prizonieri, persoane cu dizabilități, lucrători temporari, șomeri tineri, pensionari cu venituri reduse, chiar și migranți care și-au pierdut viața în Marea Mediterană… Eliberându-i unul câte unul, ea ne-a răscumpărat pe toți.”

 

Viorica Nechifor, jurnalistă de origine română stabilită în Italia din 1999 și președinte al ANSI (Asociația Națională a Presei Interculturale din Italia), care susține, de asemenea, Inițiativa Europeană pentru pluralismul mass -mediei la nivel transnațional din 2012:

Alegerea Laurei Boldrini la președinția Camerei Deputaților, a adus într-adevăr un nou sentiment. Sper că politica noastră se poate schimba. În orice caz, se poate schimba doar în ceva mai bun. Și dacă punctul de cotitură al acestor ani grei va deveni o realitate, voi putea spune: “Am votat și eu pentru această schimbare majoră”. Pentru că în ianuarie 2013 am jurat să fiu fidelă Republicii Italiene și să respect Constituția și legile statului. În acest spirit, am votat pentru prima dată ca un cetățean italian. Discursul Laurei Boldrini m-a emoționat. Același sentiment l-am trăit când am jurat să devin un cetățean al acestei țări, care este acum, de asemenea, țara mea, la bine și la rău.”

 

În acest moment, dorim să-i urăm mult succes doamnei Boldrini în noul său rol, în speranța că această diversitate de voci și așteptările noastre se vor reflecta într-un angajament reînnoit al spectrului politic italian și european față de o mass-media liberă și pluralistă, respectată cu adevărat ca fiind un pilon fundamental al societății democratice. Acest lucru este un element-cheie pentru transformarea Italiei, care a decăzut din nou (locul 57) în clasamentul din 2013 privind Libertatea Mondială a Presei, publicat de asociația Reporteri Fără Frontiere (Reporters Without Borders).

 

 

Anna Lodeserto

Manager de campanie din partea European Alternatives

Comitetul de organizare IEPM (Iniţiativa cetăţenească Europeană pentru pluralism in mass-media)

Articol tradus de: Laura Visan